Craciun fericit !!! - Craciunul la noi

CRACIUNUL LA NOI

CALENDAR DE SARBATOARE

20 decembrie Ignatul- taiatul porcilor

Legenda din spatele acestui obicei spune ca un barbat, pe nume Ignat, vrand sa taie porcul, si-a lovit din greseala tatal cu securea in cap. Batranul a murit, a fost ingropat, iar fiul, ravasit de cele intamplate, si-a luat lumea in cap. Dupa altii Ignat este divinitatea solara care a preluat numele si data de celebrare a Sf. Ignatie Teofanul. In acesta zi oamenii nu au voie sa faca altceva in gospodarie decat sa taie si sa prepare porcului. Batranii cred ca in noaptea de dinaintea Ignatului, porcul isi viseaza cutitul. Cei milosi nu au voie sa participe la taiatul porcului, pentru ca el moare greu si carnea nu mai este buna. In ziua de Ignat copii sunt insemnati in frunte cu sangele animalului. De obicei bunicii fac semnul crucii pe fruntea copiilor pentru ca acestia sa fie sanatosi. Ziua de Ignat este dedicata prepararii carnii si conservarii ei. Femeile si barbatii incep transarea si pregatirea prepararatelor traditionale slanina, caltabosi, sangerete, toba si piftie. Gospodarii din Valcea si Suceava prajesc o buna parte din carne, o sareaza si o pastreaza in untura topita pentru o perioada mai indelungata. Gospodinele pun deoparte carne pentru sarmale, cea pentru friptura, osanza pentru prajituri. Batranii citesc vremea anului urmator sau marimea iernii dupa forma pe care o are splina porcului sacrificat, iar macelarul care gaseste mult sange in inima animalului sacrificat va avea un an bogat.

22 decembrie Deschiderea mormintelor

In traditia romaneasca se considera ca inaintea fiecarei mari sarbatori se deschide poarta intre lumea celor vii si lumea celor morti.
In Oltenia, spre exemplu, se infige in mormant un toiag pentru ca sufletul decedatului sa aiba in ce se sprijini in calatoria sa printre cei vii.

23 decembrie Colacii de Craciun

In aceasta zi se fac colacii pentru Craciun intr-un intreg ritual care imbraca de fapt sacrificarea spiritului graului. Dupa unii cercetatori se pare ca si Ignatul este tot o forma de sacrificare a spiritului graului. Acest eveniment apare deseori in colinde si chiar in Plugusor.

24 decembrie Mos Ajun

Dimineata lui Mos Ajun aduce colindatorii in satele din nordul tarii inainte de rasaritul soarelui, iar in restul tarii colindatorii vin in general seara de la lasarea serii pana tarziu in noapte. Ornarea bradului de Craciun se pare ca isi are originea intr-un vechi obicei numit Butucul de Craciun obicei atestat la romani si in tarile vecine.
Sfarsitul zilei de 24 il va aduce pe Mos Craciun la copiii cuminti.

25 decembrie Craciunul

In dimineata de Craciun este asteptata Steaua si cetele de colindatori adulti. Steaua este un colind care incepe in ziua de Craciun si tine pana la Boboteaza. Acest colind povesteste cum magii umbla dupa raza stelei din rasarit.
Craciunul este considerat si la noi in tara ca sarbatoarea care aduna familiile si pritenii la mese incarcate cu preparatele romanesti traditionale.

31 decembrie Plugusorul si Plugul mare (Plugul Flacailor)

Cete de 5-10 colindatori (copii si adulti) incep sa viziteze casele din imprejurimi si sa ureze. Infofoliti in haine groase, cu caciuli impodobite cu panglici colorate si tinind in miini bice si clopotei legati cu busuioc de cite o lopatica de lemn, copiii pornesc sa colinde pe la rude si vecini. Unii poarta cu ei si un buhai, un instrument specific facut dintr-o putinica de lemn cu fundul din piele de oaie, prin care se trage o suvita de par de cal. Trasa printre degete, aceasta din urma produce un sunet dogit, similar mugetului de bou. In anumite zone, traditia Plugusorului nu se poate desfasura in absenta buhaiului. Ajunsi in curtile oamenilor, copiii incep sa ureze in versuri, acompaniati de buhai. Din cind in cind, vataful, cel care conduce grupul, se opreste si isi indeamna prietenii sa „mine si sa sune din zurgalai“. Dupa urarile de rigoare, gospodinele ii rasplatesc cu mere, covrigi, nuci sau bani.
In tinutul Neamtului, in seara de Anul Nou, dupa lasarea intunericului, pornesc sa colinde adultii, formind asa-numitele cete ale Plugului mare. In Neamt, aceasta traditie se bucura de un prestigiu aparte, la sarbatoare participind nu numai tinerii, ci si virstnicii.
Ceata Plugului mare este insotita adesea de muzicanti, care merg pe linga Plugul tras de boi sau cai.
Fascinante sint, alaturi de mersul leganat al cortegiului, portul popular bogat ornamentat, de mare sarbatoare. Se poarta camasi brodate, itari albi, briie rosii si chimire, cizme, pieptare, sumane sau cojoace. Caciulile negre sau brumarii de astrahan au „zgardute de margele si stelbe de iedera cu busuioc“, insemne ale rangului detinut pe durata ceremonialului. Batrinii povestesc ca fetele care fura aceste fire de busuioc vor avea noroc tot anul.
Elementul care separa Plugusorul de Plugul Flacailor este insusi plugul. Pus pe roti si impodobit cu brazi decorati cu panglici colorate, ciucuri, covrigi si mere rosii, avind in virf un stergar brodat, acesta confera ritualului un statut special. El este tras de doua pina la patru perechi de boi sau de cai.
Odata intrati in curtile gospodarilor, vataful, adica seful cetei, incepe sa recite Plugusorul, acompaniat de sunetele buhaiului si ale fluierului.
La final, flacaii trag brazda cu plugul in mijlocul curtii, in semn de belsug.
Acest obicei isi are radacinile in stravechea credinta dacica a perpetuarii vietii, a noului inceput.

Citeste mai mult aici